Noul film al lui Radu Jude, “Inimi cicatrizate”, ar putea castiga marele premiu al festivalului international de la Locarno

„Regizorul “Aferim!”-ului, Radu Jude, deschide o fereastra inspre o cu totul alta perioada din trecutul Romaniei in “Inimi cicatrizate”, o adaptare meticuloasa si lipsita de sentimentalism a unui roman de Max Blecher.

Povestea unui tinar ale carui ginduri si sentimente stau in umbra mortii abordeaza teme filozofice majore, precum semnificatia si rostul existentei umane. in nuante precise si fara sa se teama sa para intelectualizant, “Inimi cicatrizate” e strabatut de curenti emotionali care l-ar putea face chiar mai accesibil decit “Aferim!”. Critica ar putea sa ajute la plasarea lui in rindul filmelor de arta serioase si consistente si ar putea sa consolideze reputatia de voce distincta a lui Jude in cinematografia contemporana a Romaniei”, adauga celebra publicatie.

“Radu prefera cadrele statice, pe parcursul carora evenimentele se desfasoara ca intr-o rama. Regia lui e concentrata si nonsalanta, dar povestea are destul umor si suficienta emotie incit filmul sa se “imblinzeasca”. Atunci cind Emanuel este tintuit intr-un corset de ghips, face dragoste cu Solange, al carei picior e tinut in chingi, contorsiunile lor par sa fie o scena din adaptarea lui Cronenberg pentru “Crash”. Trupurile care se dezintegreaza si care nu-i mai slujesc pe oameni in “Inimi cicatrizate” ar fi fost foarte la locul lor intr-un film de Cronenberg”, mai scrie Allan Hunter pentru Screen International.

“Filmul “Inimi cicatrizate” functioneaza ca o “masinarie care reasambleaza bucatile unei vieti”. Mai intii, orasul bolnavului care trebuie trimis departe, pentru a evita contagiunea. Apoi, sanatoriul si micro-societatea acestuia. in fine, patul in care Emanuel va fi tintuit intr-un corset de ghips. intre aceste trei locuri devin posibile toate jocurile de reducere sau de dilatare a spatiului: sanatoriul si culorile acestuia, targile si paturile, cheiul si plaja, orasul si calea ferata.

Dar, foarte repede, patul bolnavului devine centrul lumii si centrul filmului. Radu Jude vorbeste inainte de toate despre sentimentul singuratatii. Spiritul stralucit al lui Emanuel, impregnat de poezie, de cultura si de umor, nu te poate pacali”, conchide Liberation.

You can leave a response, or trackback from your own site.

Ofera un raspuns